Cu liniuță sau fără?

Astăzi m-am întâlnit, pentru a nu știu câta oară, într-un mic proiect de revizie pentru Microsoft, de problema utilizării incorecte a cratimei la declinarea calcurilor. Scurt, pentru că nu am prea mult timp la dispoziție, regula este următoarea (citat din DOOM 2, pagina XLII): „Se recomandă atașarea fără cratimă a articolului sau a desinenței la împrumuturile - chiar neadaptate sub alte aspecte - terminate în litere din alfabetul limbii române pronunțate ca în limba română: boardul, boarduri; clickul, clickuri; trendul, trenduri”. Pe de altă parte, la aceeași pagină citim: „[Cratima...] leagă articolul hotărât enclitic sau desinența de cuvintele greu flexionabile, în cazul [...] împrumuturilor și numelor de locuri a căror finală prezintă deosebiri între scriere și pronunțare. acquis-ul, bleu-ul, Bruxelles-ul, dandy-ul, show-ul”.

An nou (2014) fericit, task nou

Unul dintre avantajele de a-ți face treaba cum trebuie este că, în timp, ajungi să îmbini plăcerea cu hobby-urile. Unul dintre hobby-urile mele este muzica. Acum am în sfârșit ocazia să lucrez pe un cont (Yamaha România) care mă ajută să pun în valoare ceea ce știu și să învăț mai multe. Contul era de mai mult timp la VTT, dar abia acum am reușit să îmi conving directorii de proiect (sic!) să mă implice. Glumesc, Claudiu: adevărul este că, dacă aș fi avut mai mult timp la dispoziție, m-aș fi implicat demult. Mai multe informații aici.

Compania pe care o conduc - membră a AFIT

Voin Traduceri Tehnice este din noiembrie 2009 membră a AFIT (Asociaţia Firmelor de Interpretariat şi Traduceri din România). Nu vă voi plicitisi cu obiectivele asociaţiei - le puteţi afla şi singuri, sunt doar la un clic distanţă), nici cu vreun plictisitor comunicat de presă. Vreau doar să vă spun că, la o masă rotundă desfăşurată recent, am fost întrebat de către un coleg "de ce AFIT şi nu cealaltă asociaţie?" Răspunsul meu a fost: "Pentru că am convingerea că asociaţia căreia ne-am alăturat poate face mai mult pentru dezvoltarea profesiei de traducător în România".
Sper sincer că aşa va fi!

Microsoft Language Portal

Microsoft a lansat Microsoft Language Portal, un portal „conceput să permită persoanelor şi comunităţilor din întreaga lume să interacţioneze între ele şi cu specialiştii lingvistici ai Microsoft în probleme legate de terminologia IT”.

Dintre caracteristicile interesante de pe acest portal am reţinut

* Instrument de căutare terminologică: în opinia mea, aceasta este caracteristica cea mai importantă, cel puţin pentru neiniţiaţii în localizare Microsoft. Chiar dacă portalul în sine este actualmente disponibil în numai 11 limbi, puteţi folosi acest instrument pentru a căuta terminologie specifică de produs pentru TOATE limbile în care sunt localizate produse Microsoft. Practic baza de date internă TRES, care până acum era disponibilă numai intern, pentru prestatorii de servicii de localizare, este acum deschisă întregului public - lucru extrem de util.
* Feedback pe aspecte terminologice: puteţi trimite către Microsoft feedback în privinţa terminologiei pe care o folosesc în produsele lor.

Microsoft Language Portal poate fi accesat la această adresă.

Şi încă ceva: de pe acest portal (mai precis de la această adresă) puteţi descărca ghidurile de stil folosite pentru localizarea produselor Microsoft.

Terminologie Microsoft - ce, cum, (de) unde? Partea 1

De aproape patru ani fac revizie pentru diverse proiecte de localizare software pentru gigantul software Microsoft. De aproximativ 18 luni sunt Senior Reviewer pentru proiectele de localizare software Microsoft desfăşurate de unul dintre cei mai activi MLV-i* de pe piaţă. Din aceste poziţii am fost martorul îmbunătăţirii calităţii terminologice pentru produsele software Microsoft, ba chiar am participat şi particip la lungul proces de clarificare a terminologiei - dar despre acesta voi vorbi cu altă ocazie.
Unii dintre ceilalţi jucători de pe piaţa traducerilor din România, cunoscând (chiar nemijlocit) aceste lucruri, m-au întrebat ce părere am despre acest proces. Cred că procesul de elaborare/ameliorare/răspândire a terminologiei Microsoft este departe de a se încheia şi se anunţă unul de durată. Din păcate, rezultatele sunt mai puţin vizibile din exterior. Mulţi au rămas cu amintirea acelor vechi glosare de produse în format .csv, pline de greşeli (cel puţin pentru limba română şi la nivelul anilor 2000-2003). Dar lucrurile s-au schimbat şi continuă să se schimbe. Ne place sau nu ideea, suntem de acord sau nu cu soluţiile propuse de echipa MILS din Richmond, cert este că terminologia Microsoft are o influenţă majoră asupra terminologiei IT - dacă nu mereu prin calitate, atunci măcar prin larga răspândire a produselor software Microsoft localizate (şi) în limba română.
Şi pentru că uneori alţi colegi au apelat la mine, în diverse ocazii, pentru a confirma soluţii pentru un string sau altul din vreo interfaţă Microsoft, m-am gândit să centralizez pe acest blog o parte din resursele pe care le folosim şi pe care, conform Acordului de confidenţialitate semnat, am dreptul să le fac cunoscute.
Glosarele complete pentru produsele Microsoft (care conţin string-uri specifice anumitor produse, în engleză americană, precum şi traducerile corespunzătoare lor) pot fi descărcate de pe MSDN. Pentru a accesa şi descărca glosarele, aveţi nevoie de un abonament MSDN (atenţie - NU este valabil abonamentul la biblioteca MSDN) sau un abonament TechNet. Informaţii despre licenţe şi abonamente MSDN sunt disponibile aici. Dacă aveţi nevoie numai de glosare, fără celelalte servicii oferite prin MSDN, puteţi opta pentru un abonament standard TechNet (de tipul TechNet Plus sau TechNet Plus Direct), acesta fiind mai ieftin. Informaţii despre abonamentele TechNet sunt disponibile aici. În fine, există şi glosare care oferă GRATUIT anumiţi termeni sursă şi traducerile lor. Aceste glosare nu sunt exhaustive, dar au marele avantaj că sunt gratuite şi că sunt disponibile pentru mai multe limbi (mai precis pentru 59 de limbi, la momentul scrierii acestor rânduri - inclusiv română). Ele se găsesc aici.
Cam atât deocamdată. Cu proxima ocazie voi prezenta mai detaliat fluxul prin care un termen nou trece de la faza de la interogare („cum ar trebui tradus?”) la faza de aprobare şi publicare. Voi mai vorbi şi despre bazele de date terminologice online folosite pentru localizarea produselor Microsoft, despre instrumentele de lucru utilizate la localizarea produselor software Microsoft, despre procesul de revizie, inclusiv categoriile de erori şi ponderea lor în diverse proiecte de localizare, ş.a.m.d. Până atunci, toate cele bune!
*MLV=Multi Language Vendor

Despre standardul EN 15038 (#1)

Vineri, 23 noiembrie 2007, a avut loc prima şedinţă a grupei de lucru a Comitetului tehnic al ASRO însărcinat cu traducerea în limba română a standardului european EN 15038, consacrat cerinţelor pentru prestarea serviciilor de traducere. Este un pas important în asigurarea calităţii serviciilor de traducere şi sunt sigur că voi mai avea prilejul să discut pe marginea acestui subiect, de aceea am pus şi acel "#1" în nume. Deocamdată, mă mărginesc să spun că am onoarea să fiu membru în această grupă de lucru, la care participă reprezentanţi ai tuturor (cred eu) cercurilor interesante în modalităţile prin care se pot asigura servicii de traducere de calitate: profesori universitari, traducători independenţi, Asociaţia Traducătorilor din România (ATR), Asociaţia Firmelor de Interpretariat şi Traduceri din România (AFIT), precum şi reprezentanţi ai unor firme de traduceri. În această primă şedinţă, pe parcursul a 8 (opt) ore, s-au rezolvat aspectele administrative (era prima întâlnire a grupei de lucru), s-a convenit asupra terminologiei şi s-a aprobat traducerea a aproximativ o treime din textul standardului. Următoarea întâlnire a grupei de lucru este programată pentru sfârşitul lui ianuarie 2008.

Sesiune de comunicare ABTR

Asociaţia Birourilor de Traduceri din România (ABTR) a organizat, pe 17 noiembrie 2007, o sesiune de comunicare al cărei program poate fi găsit aici. Am participat şi eu, la fel ca şi la sesiunea din 2006, organizată tot la Tulip Inn. Spre deosebire de acea sesiune (o cruntă dezamăgire), la cea din 2007 s-au auzit şi câteva idei interesante.
Să le luăm pe rând - mai întâi, de ce crunta dezamăgire de anul trecut? Pentru că o asociaţie profesională care reuneşte unele dintre birourile de traduceri cele mai importante de pe piaţă (cel puţin aşa reiese din statistica anuală publicată de aceeaşi ABTR) nu reuşea să organizeze mai mult decât una sau două sesiuni de comunicare pe an, în care se prezentau statutul asociaţiei şi codul etic al acesteia. Nimic pentru dezvoltarea profesiei, nicio strategie clară de dezvoltare, niciun plan clar de acţiuni.
În noiembrie 2007, lucrurile au stat puţin altfel. Pe lângă obişnuita prezentare (cea din 2006!) a Asociaţiei, am auzit şi două lucruri interesante. Primul dintre ele - intenţia (prezentată de Matei Dumitrescu, de la Graal Soft, cel mai nou membru al ABTR) de a organiza un curs de perfecţionare destinat traducătorilor care doresc să îşi aprofundeze cunoştinţele în materie de instrumente de traducere asistată de calculator. Cursul ar urma să fie organizat în colaborare cu Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, organizaţie subordonată Ministerului Culturii şi Cultelor - adică exact cei care organizează actualmente examenul de certificare pentru traducători neabsolvenţi ai unor facultăţi de profil. Trec peste neajunsurile evidente ale proiectului (acesta se organizează pe parcursul unei singure săptămâni, are condiţii de admitere neclare, prezintă un singur instrument, şi anume Trados), neajunsuri pe care le pun pe seama faptului că proiectul este în faza sa incipientă, şi salut acest proiect.
A doua idee pe care o consider interesantă a fost prezentată de dl. Andrei Nădejde, de la SmartSoft. Ea se referă la un proiect pilot ce urmăreşte realizarea unei baze terminologice IT, care să asigure un acces liber la glosarele de specialitate din domeniu. Personal, sunt sceptic în privinţa şanselor de reuşită ale unui asemenea proiect, cel puţin la dimensiunile menţionate în prezentare (se dorea punerea la dispoziţie a glosarelor de la mai mulţi clienţi, terminologia urma să fie aprobată şi uniformizată de personal de specialitate şi se menţiona chiar eventualitatea impunerii ulterioare a respectivei terminologii). Sunt mai multe motive pentru acest scepticism, menţionez acum doar problemele legate de drepturile de autor şi de uniformizarea terminologică, proces costisitor şi de durată.
Dincolo de limitele proiectelor şi de scepticismul meu personal, mă bucur să văd că, la nivel declarativ deocamdată, ABTR intenţionează să ajute şi profesia. Rămâne de văzut cum se vor transpune în practică aceste intenţii.